Religia: Ortodox
Adresa: Strada Delea Noua, nr.1

Preoti: Teugea Gheorghe, Cotan Claudiu
Hram: Buna Vestire (25 martie), Sf. Arh. Mihail si Gavril

Biserica este construita pe un plan triconc, cu ziduri groase, o turla octogonala deasupra naosului si un turn patrat peste pronaos, ambele invelite in tabla.
Între anii 1750-1770, pe o portiune de teren din mosiile Pantelimon si Radu-Voda, s-au asezat în jur de 30-40 de familii de români plugari, cunoscatori ai mestesugului postavariei si gaitanariei, care au întemeiat un catun pe care l-au numit DELUTA, deoarece era asezat pe un deal nu departe de bariera orasului. Cu trecerea anilor, extinzându-se orasul, catunul a primit denumirea de DELEA NOUA.
La putina vreme dupa asezarea mestesugarilor pe aceste meleaguri, ei au simtit nevoia de a avea un loc unde sa poata aduce multumiri Domnului si de aceea au luat hotarârea de a construi o biserica proprie.

Astfel, între anii 1790-1798 au construit biserica (pe locul uneia din lemn, existenta in 1761 ) si i-au dat numele de DELEA NOUA, spre a se deosebi de biserica aflata în apropiere si care este denumita Delea Veche. Printre ctitori s-au pastrat numele logofatului, paharnic si postelnic Nicolae “Inima Rea” si a lui Grigore Postavar.
Prima biserica avea forma dreptunghiulara si era asezata pe locul actualei biserici, în triunghiul aflat la întâlnirea strazilor Calea Calarasilor, Matei Basarab si Delea Noua.
Dintre preotii care au slujit la aceasta biserica amintim : Pr. Ioan Ramurescu, Pr. Alexa Duhovnicul, Pr. Raduta Popescu, Pr. Sterea Popescu, Pr. Tudorica Teodorescu, Pr. Panait Popescu, înmormântati în curtea bisericii.
În anul 1871, deoarece se marise numarul credinciosilor si lacasul devenise neîncapator, Epitropia bisericii împreuna cu pr. Constantin Radulescu, au hotarât construirea unui nou locas. Enoriasii au reusit sa adune suma de 30.000 lei, insuficienta însa pentru realizarea proiectului. Ajutorul a sosit de la un fiu al catunului, pe atunci Vicar al Sfintei Mitropolii, Arhiereul CALIST STRATONICHIAS (1800-1885), care decide sa ia asupra lui construirea acestei biserici si doneaza suma de 80.000 lei.
Lucrarile de constructie au început în primavara anului 1872 si au continuat pâna în iarna anului 1875, când ARHIEREUL CALIST aduce de la Manastirea Ghighiu - Prahova catapeteasma ce împodobeste în chip minunat si astazi frumusetea acestei biserici si astfel lucrarile au fost încheiate.

Sfintirea s-a facut la 25 martie 1875 de catre ARHIEREUL CTITOR CALIST si Prea Sfintia Sa Ghenadie Petrescu, care mai târziu ajunge Mitropolit Primat, fiind înconjurati de un sobor mare de preoti.
În amintirea sfintirii sfântului locas în aceasta zi de mare praznic împaratesc, Arhiereul Calist a hotarât ca biserica sa poarte hramul „BUNA VESTIRE”, iar întru amintirea parintilor sai, Mihail si Anghelina – înmormântati în curtea bisericii – al doilea hram, Sfintii Voievozi „MIHAIL si GAVRIIL”.
Biserica este îmbracata într-o frumoasa pictura despre care se banuieste ca ar fi fost executata de Tatarascu, dupa maiestria cu care sunt lucrate icoana „Adormirea Maicii Domnului” si chipul ctitorului , Arhiereul Calist, aflate în cafasul bisericii.
De la biserica veche s-au pastrat icoanele imparatesti ale Sf. Petru si Pavel, datand din 1855.
Dupa terminarea si sfintirea bisericii Vladica CALIST a cumparat casa si locul din strada Labirint (actuala Matei Basarab), unde a construit si o scoala care se numea „FUNDATIA CALIST”. În momentul finalizarii cladirii scolii, Prea Sfintia Sa CALIST, vazând ca biserica nu are clopotnita, a decis în anul 1881 sa alature acestor cladiri o clopotnita, un corp de case, în care sa locuiasca preotii bisericii si un corp de cladiri compus din 6 camere destinat unor femei batrâne si singure, corp numit AZILUL CALIST, toate demolate în anul 1987.
Tot atunci s-a distrus si o parte a temeliei vechii biserici aflata la rasarit de altarul celei actuale si care era marcata prin cateva cruci vechi de la 1802-1840. O parte din aceste cruci au fost duse in Piata Universitatii, iar celelalte la Muzeul de Istorie si Arta al orasului Bucuresti de la Curtea Veche.
In 1974 s-au facut lucrari de restaurare, cand a fost tencuita la exterior, in 1975-1976 si din nou dupa cutremurul din 1977, fiind repictata de pictorul Gheorghe Raducanu (1929-1998).

Printre cei care au slujit cu devotament aceasta sfânta biserica se numara pr. Constantin Radulescu, pr. Kiriac Ionescu, pr. Marin Radulescu, pr. Constantin Ialomiteanul – devenit arhiereu -, pr. Nicolae Dumitrescu, pr. Popescu Fratilesti, pr. Vasile Hadarag- care a pastorit 36 de ani (decedat în 1958), pr. Negulescu Ion, pr. Ion Sachelarie, pr. Radu Marin, pr. Eugen Solomon, pr. Nicolae Diaconescu si pr. Stoica Teodor, care a slujit din anul 1954 pâna în anul 1999.
Din ianuarie 1996 a fost numit pr. Teugea Ioan-Gheorghe, care a început cu sprijinul credinciosilor lucrari de reparatie si înfrumusetare a bisericii. În vara anului 1999 a fost numit pr. Stavara Mihai ca preot coslujitor, urmând ca împreuna sa desfasoare o buna activitate administrativa si pastoral-misionara.
La data de 25 martie 2000 s-au aniversat 125 ani de la punerea pietrei de temelie la biserica DELEA NOUA.